12 Principii Buddhiste

Gotama, initiatorul buddhismului, s-a nascut in nordul Indiei in sec. VII i.Hr. La varsta de 30 de ani a plecat in cautarea adevarului, pentru el si pentru ceilalti. Dupa 6 ani de cautari a atins iluminarea fiind astfel supranumit “Cel Luminat”, “Cel Constient”, “Cel Ce Stie”, un Buddha.

Dupa aceasta experienta, el si-a petrecut restul vietii incercand sa impartasesca si celorlalti ceea ce aflase. Unii l-au crezut. Altii nu. Dupa moartea lui, din ce in ce mai multi oamenii au inceput sa se simta atrasi de invataturile lui si astfel numarul adeptilor a crescut considerabil.

Aproximativ o treime din populatia lumii urmeaza in prezent invataturile lui Buddha. Religia budista este denumita religia pacii pentru ca nu a existat niciodata un razboi budist si pentru ca nici o persoana, in nici o perioada de timp, nu a fost persecutata de o grupare, organizatie sau tara budista pe baza credintei sau libertatii de exprimare a acesteia. Iata in continuare cateva dintre principiile de baza dupa care se calauzeste religia budista: Fiecare persoana ar trebui sa-si inteleaga propria minte si viata pe care o traieste. Sistemul numit budist exista tocmai pentru a te ajuta in acest sens. Incepe chiar acum si infrunta-ti viata asa cum se prezinta ea, invata sa-ti asumi responsabilitatea pentru propriile experiente.

Totul se schimba. Tot ceea ce exista trece prin acelasi ciclu al existentei – nastere, batranete, boala si moarte. Doar viata este continua, cautandu-si tot timpul noi forme de manifestare. Viata este un proces sau curgere care nu a inceput niciodata si nu se va termina niciodata.

Legea schimbarii se aplica deopotriva si la ceea ce oamenii numesc “suflet”. Nu exista ceva intr-o persoana care sa fie nemuritor, care sa nu se transforme.

Toate universurile care exista sunt expresia vietii. Toate efectele au si cauze iar caracterul unei persoane este rezultatul actiunilor sale. Fiecare fiinta umana isi creaza situatii de viata, fie ca intelege acest lucru sau nu. Prin ganduri bune si actiuni corecte se poate purifica sinele interior. Intelegerea naturii interioare va duce in timp la eliberare. Fiintele omenesti care petrec multe vieti pe Pamant pot atinge in cele din urma iluminarea.

Viata e singurul lucru care se schimba in mod constant. Viata isi schimba forma de nenumarate ori. Tocmai de aceea nu exista moarte desi toti cred ca murim. Din intelegere se naste compasiunea si un simt al identitatii cu alte forme de viata. Lege eterna este intelegerea si armonia.

Grija partii trebuie sa fie grija intregului. Egoismul directionat gresit produce suferinta personala si a celorlalti. Poti invata din propria suferinta sa o micsorezi si sa-i elimini cauzele.

Incearca in primul rand sa obtii o intelegere preliminara a buddhismului. Apoi poti dezvolta o intelegere mai profunda. Budismul este un mod de viata nu doar o teorie despre viata. Inceteaza sa mai faci rau, invata sa faci bine, purifica-ti inima.

Un Buddha este o fiinta omeneasca. Scopul vietii este atingerea iluminarii. Aceasta stare de constiinta conduce la disparitia limitarilor. Toate fiintele omenesti si toate celelalte forme de viata contin iluminarea in stare latenta. Iluminarea este procesul transformarii in ceea ce suntem cu adevarat. “Priveste in interiorul tau - esti Buddha”.

Intre starea de latenta si iluminarea propriu-zisa exista un proces de autodezvoltare. Singura credinta folosita in budism este increderea ca acolo unde a fost o calauza, merita sa mergi si tu.

Budismul pune mare accent pe nevoia de meditatie si concentrare interioara, care conduce in timp la dezvoltarea facultatilor spirituale interioare. Perioadele de liniste pentru activitatile interioare sunt esentiale pentru o viata echilibrata. Un Buddha are mintea treaza in orice moment. Fereste-te sa te atasezi mental si emotional de tot ce e trecator.

Fiecare persoana sufera consecintele propriilor actiuni si invata din ele. Ajuta-i pe altii sa faca acelasi lucru. Nici o rugaciune adresata lui Buddha sau oricarei alte zeitati nu va impiedica un efect sa-si urmeze cauza. Preotii budisti nu sunt intermediari intre realitate si individ. Toate celelalte religii si filozofii sunt acceptate fara discernamant pentru ca nimeni nu are dreptul sa se aseze in calea unei persoane care isi cauta Dumnezeul.

Budistii nu cred in nici un Dumnezeu. Budismul este un sistem de gandire, o religie, o stiinta spirituala si un mod de viata care e rational si practic. Pentru mai bine de 2 000 de ani el a satisfacut nevoile a aproape o treime din populatia Globului. Nu are dogme, satisface simtul rational si pe cel al inimii, insista ca fiecare individ sa-si asume responsabilitatea, sustine toleranta pentru ceilalti si pentru punctele lor de vedere, imbratiseaza stiinta, psihologia, etica si arta si subliniaza faptul ca oamenii sunt creatorii vietii lor prezente si a destinului lor .                                                             

Introducere in budism

Acum 2550 de ani, Buddha cel istoric a avut parte de circumstante unice pentru a-si putea transmite mai departe invataturile. Nascut intr-o cultura foarte inalta, a fost inconjurat de oameni deosebit de talentati. Dupa ce a ajuns la iluminare, el si-a impartasit metodele oamenilor, pentru a le descoperi mintea, timp de 45 de ani. Din acest motiv, invataturile lui, numite Dharma, sunt atat de vaste.

"Kangiur", propriile cuvinte ale lui Buddha, consta din 108 volume, continand 84.000 de invataturi folositoare. Comentariile ulterioare asupra acestor invataturi, "Tengiur", sunt in numar de 254 de carti, la fel de voluminoase. Acest lucru face ca sa fie inteleasa propria evaluoarea finala a vietii sale: "Pot sa mor fericit. Nu am tinut nici o invatatura doar pentru mine. V-am dat deja tot ceea ce poate sa va ajute." Ultima sa afirmatie situeaza budismul departe de ceea ce se numeste religie: "Acum sa nu credeti cuvintelor mele, doar pentru ca un Buddha vi le-a spus, dar analizati-le bine. Fiti lumina in voi insiva."

Astfel de afirmatii arata abordarea practica a budismului, care e facut pentru viata reala. Cand oamenii l-au intrebat pe Buddha de ce si ce anume invata, el a raspuns: "Invat pentru ca voi si toate fiintele cautati fericirea si incercati sa evitati suferinta. Eu invat pe oameni "felul in care sunt lucrurile".

Deci ce este budismul? Buddha a folosit el insusi cea mai buna descriere. In timpul celor 1500 de ani, cat timp invataturile au existat in India, ele au fost numite Dharma, iar in ultimii 1000 de ani in Tibet, numele lor era Ciö. Amandoua denumirile inseamna: "felul in care sunt lucrurile".

Intelegand "felul in care sunt lucrurile", este cheia oricarei fericiri. Buddha insusi este un invatator, exemplu, protector si prieten. Ajutorul sau permite fiintelor sa evite suferinta si sa intre intr-o stare de fericire crescanda, in timp ce ii elibereaza si ilumineaza pe altii.

Fragmente din "The Way Things Are" - "Felul cum sunt lucrurile", de Lama Ole Nydahl, editura Blue Dolphin 1996.

Cine este Buddha? 

Buddha cel istoric s-a nascut aproximativ 570 de ani inainte de Cristos, in nordul Indiei. Ca om tanar, si-a petrecut sase ani in cautari si meditatie. Apoi si-a recunoscut adevarata natura a mintii, devenind astfel Buddha - "cel trezit". Invataturile sale, care fac fiintele sa fie fara teama, bucuroase si bune, sunt principala religie in multe tari din estul Asiei.

Incepand cu anii '70, viziunea profunda a budismului si numarul sau vast de metode au inspirat si fascinat un numar tot mai mare de oameni din culturile vestice. Buddha este vazut ca o oglinda atemporala a potentialului interior al mintii fiecaruia.

Ce este budismul?

Buddha a dat metode prin intermediul carora, iluminarea totala poate fi atinsa. El a aratat in mod clar, care invataturi se refera la adevarul ultim sau conditional. Buddha a aratat elevilor sai in moduri practice si clare, cum sa isi foloseasca toata experientele de viata, ca pasi spre iluminare, dand metode care sa conduca la o profunda si durabila fericire.

El si-a incurajat elevii sa fie sceptici, invatandu-i sa verifice complet pentru ei insisi, daca invataturile sale erau dogmatice sau cu adevarat eliberatoare. Metodele de meditatie budiste pot da nastere la o schimbare interioara, dand posibilitatea ca experientele sa fie integrate direct spre imbogatirea vietii noastre. Aceste metode pricepute permit nivelelor constiintei, deja atinse prin meditatie, ca sa fie ancorate in asa fel incat nu mai poata sa fie pierdute niciodata. Scopul invataturii lui Buddha este realizarea completa potentialului intrinsec al corpului, vorbirii si constiintei noastre. Cea mai inalta invatatura, cunoscuta ca Ciag Cen sau Mahamudra - Peceta Mare, ne permite sa ne deschidem spre experinta non-separarii totale intre subiect, obiect si actiune.

Ce este Karma?

Karma inseamna cauza si efect, nu soarta sau destin. Fiecare dintre noi este raspunzator pentru propria sa viata. Intelegand acest lucru vom acumula in mod constient acele impresii ale caror rezultate vor fi fericirea durabila si evitarea suferintei. In plus, prin metode eficace ale Caii de Diamant se intareste karma pozitiva inca nemanifestata, iar cea negativa se purifica.

Ce este meditatia?

In budism, meditatia inseamna a ramane in mod nefortat in ceea ce este. Aceasta stare se realizeaza prin calmarea constiintei si concentrare, sau prin utilizarea energiilor interioare si a unor forme de lumina. Cea mai eficienta metoda consta in identificarea permanenta cu propria noastra natura de Buddha, nu numai in cursul meditatiilor propriuzise ci, conform invataturii Caii de Diamant, si in afara acestora.

Ce este eliberarea si iluminarea?

In procesul de a deveni eliberat, se descopera ca corpul, gandurile si sentimentele sunt in continua schimbare, intr-un flux continuu. De aceea, nu exista nici o baza reala a existentei ego-ului sau "sinelui". Devenind constienti de acest lucru, nu ne mai simtim victime, si cauza suferintei este deci eliminata. Urmatorul pas este iluminarea. La acest nivel lumina pura a constiintei lumineaza toate experientele. Nu mai exista separare intre cel care experimenteaza, lucrul experimentat si procesul experientei. Constiinta savureaza in fiecare moment calitatile sale manifestate, e libera in mod spontan si fara efort.

Cum se poate realiza starea fara teama?

Lama Ole Nydahl, cel mai mare invatator budist occidental ale timpurilor nostri ne sfatuieste pentru realizarea starii fara teama: "Putem sa scapam de toata teama noastra daca dorim binele tuturor fiintelor, fiecare zi, intotdeauna si pretutindeni - necontenit si fara sentimentalism. Daca vedem oameni, sa ne gandim in acest fel: "sa fie fericiti". Daca vedem ceva frumos, sa ne gandimin in acest fel: "sa aiba toti din asta". Daca ne gandim asa - si asta va promit - peste cativa ani toata teama voastra se va evapora. Puteti sa-l indepartati cu adevarat. Bunavointa fata de ceilalti si dorintele bune intr-adevar taie in bucati frica. Dar acestea trebuie sa practicam in mod neclintit: trebuie sa dorim intotdeauna in mod constient fericire tuturor fiintelor, in acest fel teama se destrama."

Propunerea lui Lama Ole: putem regla punerea acestelor dorinte la semnalul de ora exacta a ceasului de mana, in acest fel ne vom aminti de aceasta intotdeauna.

Diferente intre scolile budiste

Buddha a oferit invataturi pentru trei categorii distincte de oameni. Cei din prima categorie doresc doar sa evite suferinta. Acestia au primit invataturi despre cauza si efect (Micul Vehiculul, in sanscrita Hinayana). A doua categorie este alcatuita din acei care doresc sa ajute pe altii. Lor le-a vorbit despre compasiune si intelepciune (Marele Vehicul, scr. Mahayana). Oamenilor care aveau incredere profunda in propria lor natura de Buddha, Buddha li s-a infatisat in forme de lumina si energie (Calea de Diamant, scr. Vajrayana), ori le-a transmis viziunea iluminata asupra naturii constiintei (Mahamudra). Pe Calea de Diamant adoptam o viziune bogata a lumii, una autoeliberatoare. Gratie practicilor meditative, ni se dezvolta o imensa bogatie interioara, devenim naturali, de neclintit si, in final, dobandim forta iluminata a constiintei.

Ce poate oferi invatatura lui Buddha societatii occidentale?

„Instrumente eficace, care ne conduc spre experimentarea directa a constiintei” considera Lopon Ceciu Rinpoce, unul dintre cei mai experimentati maestrii budisti. invatatura lui Buddha este asemenea diamantul: desi esenta ii este aceeasi, isi schimba culoarea in functie de cea a ambiantei. Budismul se adapteaza traditiilor culturale ale diferitelor tari, fara ca esenta sa-i fie alterata. Invataturile Caii de Diamant au fost pastrate timp de 1500 de ani in India, apoi pentru 1000 de ani in Tibet.

Viziunea budista precum si metodele sale de o mare flexibilitate sunt pentru occidentalii contemporani, educati si independenti, mai potrivite si mai usor de inteles ca oricand.

Transmisia Karma Kagyu

Karma Kagyu este una dintre marile scoli budiste ale Caii de Diamant. Ea se bazeaza pe transmiterea orala a invataturilor, accentul cazand pe meditatie, pe realizarea naturii constiintei. Transmisia Karma Kagyu provine de la Buddha - si atat in India cat si in Tibet - s-a dovedit a fi o cale eficienta spre iluminare. In urma cu 1000 de ani mari mahasiddhasi, ca Naropa, Maitripa si yoghini ilustrii, ca Marpa, Milarepa au transformat-o intr-o scoala laica, la indemana tuturor. Apoi Gampopa a pus bazele ramurii monahale. De la inceputul secolului al XII-lea linia neantrerupta a Karmapasilor a mentinut traditia proaspata si puternica.

In zilele noastre invatatori budisti ca Kunzig Shamarpa, Lopon Ceciu Rinpoce sau Kempo Ciodrak Rinpoce transmit in continuare invataturile. Ei sprijina centrele noi din Occident, oferindu-le ajutor in munca lor.

Karmapa

Gyalwa Karmapa este primul lama tibetan care s-a incarnat constient. Dupa ce si-a realizat complet constiinta, s-a manifestat inca din vremea lui Buddha ca Bodhisattva Compasiunii (Ochi Iubitori, in tibetana Cenrezi). A trait mai multe vieti ca yoghin in nordul Indiei, dupa care s-a incarnat pe teritoriul situat la nord de Himalaya, unde a continuat sirul de incarnari pana in zilele noastre.

Dupa invazia chineza din 1959, al 16-lea Karmapa a parasit Tibetul, asigurand astfel dainuirea traditiei Karma Kagyu. Cu ajutorul discipolilor sai proveniti din Occident el a transmis invataturile si in aceasta parte a lumii.

Thaye Dordje, al 17-lea Karmapa a fost ajutat sa fuga din Tibet in primavara anului 1994. In prezent traieste in India.

Lama Ole Nydahl

Lama Ole Nydahl impreuna cu sotia sa Hannah, au fost primii discipoli occidentali ai celui de-al 16-lea Gyalwa Karmapa. Din 1972, dupa trei ani de practica intensa in Himalaya, Lama Ole invata scopul si metodele Caii de Diamant in jurul intregii lumi. Prospetimea sa spontana este rezultatul unei stari accesibile tuturor care pot ramane stabili in natura primordiala a propriei constiinte - Mahamudra - Peceta Mare.