Dumnezeu se reflectă în sufletul credincios ca soarele într-o picătură de apă

Credinţa în existenţa lui Dumnezau este strâns legată de credinţa în existenţa propriului nostru suflet, ca parte a universului spiritual. Pentru un suflet binecredincios, existenţa lui Dumnezeu este tot atât de evidentă ca şi propria-i existenţă.

Fiecare gând, bun sau rău, fiecare dorinţă, intenţie şi cuvânt sau faptă fac să se producă anumite schimbări în inimă: spre linişte sau spre nelinişte, spre bucurie sau spre întristare, acestea toate fiind determinate de acţiunea pe care o exercită asupra inimii Dumnezeul duhurilor şi a tot trupul, Cel care se reflectă într-un suflet binecredincios, întocmai ca Soarele într-un strop de apă. Cu cât este mai curată picătura, cu atât mai bună şi mai desluşită este imaginea reflectată; cu cât este mai tulbure, cu atât este mai neclară, iar atunci când sufletul se află într-o stare de necurăţie şi întunecare extreme, nu se mai reflectă nimic, sufletul rămânând cufundat în beznă duhovnicească şi în totală insensibilitate.

Un asemenea om are ochi, dar nu vede, are urechi, dar nu aude. Domnul Dumnezeu mai poate fi, în raport cu sufletul nostru, precum aerul faţă de mercurul termometrului, cu singura deosebire că dilatarea sau contracţia, urcarea sau coborârea mercurului se produc în urma schimbărilor din atmosferă, iar în cazul nostru Dumnezeu rămâne neschimbat, etern, mereu bun şi drept.

Dar sufletul se schimbă în raporturile cu Dumnezeu, suportă mutaţii în sine însuşi, în sensul că atunci când se apropie de Dumnezeu cu credinţă şi cu fapte bune capătă îndată amploare, dobândeşte pacea inimii, după cum atunci când se îndepărtează de Dumnezeu, prin puţină credinţă, neîncredere în adevărul dumnezeiesc şi prin fărădelege, se chirceşte îndată, suferă de nelinişte şi apăsare.

(Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos) 

Zece moduri de a ne energiza si de a ne ridica vibratia

Pe parcursul unei zile, trecem prin multe situatii care ne secatuiesc de energie si ne alunga vibratiile pozitive: seful se poarta urat fara motiv; partenerul de viata si/sau copiii au o zi mai agitata, ceea ce poate duce la tensiuni in familie; nervi in trafic; zgomot insuportabil; vesti proaste; diverse alte provocari care pur si simplu ne consuma energia. Iar atunci cand vibratiile ne ajung pe o frecventa joasa, este foarte greu sa ne concentram pentru realizarea scopurile noastre sau sa ne propunem sa fim fericiti.

Cand vibratiile sunt inalte, te simti echilibrat, creativ, pasionat, increzator, conectat la viata, expresiv, intuitiv: si acesta este modul excelent de a-ti petrece viata. Sunt foarte multe metode prin care iti poti creste vibratia. Iata zece dintre ele, care, aplicate doar cateva minute zilnic, dau rezultate. Practicandu- le, te vei familiariza cu ele si vei descoperi si altele, propriile TALE metode. Studiaza-le si include-le in programul zilnic. Curand iti vei da seama ca ai mai multa energie si resurse pentru a-ti trai viata plenar. 

1. Canta

A canta este cea mai rapida si mai usoara metoda de a-ti creste vibratia. E foarte greu sa te simti trist sau deprimat atunci cand canti. Incearca sa canti un cantec cu versuri. Canta cat te tin plamanii, de parca ai fi intr-un muzical pe Broadway. Daca esti timid, gaseste-ti un loc unde sa nu te vada si sa nu te auda nimeni. E foarte distractiv sa inventezi alte cuvinte pentru un cantec mai vechi. La fel de amuzant este sa faci karaoke. Incearca sa canti si atunci, mai ales atunci cand esti trist si nu ai chef. Canta dimineata, cand iti pregatesti copiii pentru gradinita sau pentru scoala ori cand te pregatesti pentru o noua zi de munca; si vei vedea ca ziua ti se va imbunatati semnificativ.

2. Fa miscare

Cand iti misti corpul, inviti Spiritul Universal in interiorul tau si iti misti energiile interne, astfel incat distrugi posibilele blocaje energetice din zona chakrelor. Danseaza! Pune-ti o melodie si misca-te in ritmul muzicii. Daca nu-ti place sa dansezi, fa exercitii. Fa o plimbare, pe jos sau cu bicicleta, urca scari, ridica greutati. Pune-ti muschii la treaba. Acest lucru te va impamanta, te va reconecta cu propriul corp si cu Pamantul. Aminteste-ti ca esti o fiinta spirituala intr-un corp fizic si ca trebuie sa ai grija de corpul tau pentru ca el sa-ti poata adaposti in siguranta spiritul. Poti sa incerci si Qigong, Tai Chi sau Yoga. Toate contin meditatie si isi propun sa reconecteze mintea, corpul si spiritul. Miscarea corpului curata sistemul limfatic si elibereaza endorfinele care dau senzatii placute in corp. Miscarea energizeaza. Cand oamenii sunt tristi sau deprimati, nu au tragere de inima spre miscare si prefera statul la televizor sau in pat. Daca esti pe o frecventa negativa, impune-ti sa faci miscare. Plimba-te putin sau danseaza pe melodia preferata. Vei observa o schimbare considerabila a vibratiilor tale.

3. Razi

Umorul iti ridica intotdeauna vibratiile. Exista un motiv pentru care s-a spus ca rasul este cel mai bun medicament. Daca abia te tarasti prin viata si te simti zdrobit, gaseste un motiv de ras. Razi chiar de tine si de situatia in care esti. Invata sa nu te iei prea in serios. Daca nu poti sa razi de propria situatie, atunci gaseste motive de ras in alta parte. Uita-te la o comedie, la un filmulet amuzant sau citeste o carte de bancuri. Rasul elibereaza endorfine in corp. Foarte rar vezi oamenii deprimati razand. Daca ar rade, in mod sigur ar reusi sa scape de depresie. Cand esti in stare sa razi, chiar daca te afli intr-o situtie mai dificla, acest lucru te va conduce intr-un punct de unde vei putea sa actionezi si astfel vei scapa de vibratiile joase. Cand a fost ultima data cand ai ras din tot sufletul, astfel incat sa te doara stomacul sau sa-ti dea lacrimile? Este un sentiment minunat de eliberare, care merita incercat mai des.

4. Mediteaza

Meditatia este o metoda excelenta de a ne reconecta cu mintea si spiritul. E recomandat sa ne asezam intr-o pozitie confortabila, sa punem muzica relaxanta pe fundal, sa aprindem cateva lumanarele parfumate. Apoi sa ne concentram pe respiratie. Sa observam inspiratiile si expiratiile. Sa facem cateva expiratii adanci. Vom observa ca ne vin multe ganduri in minte. E bine sa le lasam sa intre si sa plece. Sa fim constienti de gandurile noastre si apoi sa le dam drumul. Putem sa ramanem in aceasta stare, pentru a ne bucura de momentul prezent, sau putem face o meditatie care sa ne separe, prin imaginatia noastra, de ego si sa ne duca in comunicare cu sinele, cu intuitia, cu ghizii nostri spiritual. E recomandat sa facem exercitii zilnice de meditatie, timp de 10 minute. Unora le place sa mediteze dimineata, imediat ce se trezesc, pentru a ramane cu aceasta stare buna pe tot parcursul zilei. Mai exista si varianta meditatiei inainte de a merge la culcare, pentru eliberarea tuturor energiilor negative acumulate pe parcursul zilei. Meditatia poate fi facuta la birou, in timpul pauzei de pranz sau oricand in timpul zilei. 

5. Curatare energetica

Exista un corp energetic de lumina in interiorul fiecaruia dintre noi. Pe parcursul unei zile, acest corp energetic se impregneaza cu experientele si energiile altora. Unele dintre acestea te vor energiza, insa altele te vor seca de energie. Poti insa sa-ti refaci energiile, devenind constient de ele si facand cativa pasi pentru a ti le reechilibra. Iata cateva metode de curatare energetica rapida:

– Respira adanc de zece ori. Respiratia adanca reduce tensiunile din corp si oxigeneaza sangele. Tot ea tine la distanta starile de manie, de frica sau depresie. Pe inspiratie e bine sa spunem urmatoarea mantra: „Inspir iubirea si lumina din Univers. Permit numai iubirii si luminii sa locuiasca in mine“. Si apoi, pe expiratie:„Indeparte z negativitatea si reziduurile ei din corpul meu. Sunt iubire“.

– Fa o baie fierbinte. Apa are puteri purificatoare, atat fizic cat si energetic. Cand faci baie, e bine sa repeti: „Indepartez toate energiile negative din corpul meu. Sunt plin de iubire si lumina de la Sursa Universala“. Imagineaza-ti ca apa este lumina alba, care te inconjoara cu dragoste si te ocroteste.

– Spune o rugaciune. Cere ca energiile tale sa fie purificate. Spune: „Sunt inconjurat de lumina alba a iubirii. Cer sa fiu un vas curat pentru energia provenita de la Sursa Universala, sa impart dragoste si binecuvantari oriunde ma duc“.

– Echilibreaza- ti chakrele. Chakrele sunt puncte de lumina din corp, care conecteaza corpul energetic la corpul fizic. Fiecare chakra reprezinta o parte a vietii tale. Fa o meditatie de purificare a chakrelor, prin care sa-ti imaginezi ca fiecare zona devine curata. 

6. Numara-ti binecuvantarile

Recunostinta este printre cele mai inalte vibratii din univers. A fi recunoscator iti poate ridica vibratia in cateva secunde. Indiferent de ce ti se intampla in viata, poti gasi ceva pentru care sa fii recunoscator. Chiar atunci cand ti se intampla ceva rau, incearca sa gasesti binecuvantarea din spatele situatiei. Scrie, in fiecare dimineata sau in fiecare seara, zece lucruri pentru care esti recunoscator. Pot fi lucruri simple, de care te bucuri zilnic. Iata cateva exemple:

– Sunt recunoscator pentru ca familia ma iubeste si stiu ca pot conta pe dragostea si sprijinul ei in orice situatie.

– Sunt recunoscator pentru sanatatea mea.

– Le sunt recunoscator oamenilor care m-au provocat astazi, pentru ca mi-au dat sansa sa evoluez spiritual.

– Sunt recunoscator pentru ca am cel mai calduros si confortabil halat de baie.

– Sunt recunoscator pentru sanatatea copiilor mei.

– Sunt recunoscator pentru ca am suficienti bani ca sa cumpar alimente sanatoase.

Cand devii constient de toate aceste binecuvantari din viata ta, atunci incepi sa functionezi pe alte frecvente, sa emani mai multa energie pozitiva, ceea ce iti va aduce si mai multe binecuvantari in viata. Cand te simti manios, trist, vinovat, plin de temeri, incepe sa-ti numeri binecuvantarile din viata. Vei vedea ca situatia nu e atat de rea pe cat pare.

7. Tine un jurnal

Scrierea gandurilor te ajuta sa le analizezi mai bine. Sa te exprimi, chiar si pe hartie, poate fi un exercitiu terapeutic, ce iti poate folosi ca etalon a ceea ce ai fost si cat de departe ai ajuns la un moment dat. Poti folosi jurnalul si pentru a-ti inregistra binecuvantarile zilnice, dar si pentru a-ti exprima gandurile. Acest lucru te ajuta sa-ti cresti vibratiile, pentru ca, in loc sa-ti depozitezi sentimentele negative in corp, poti scapa de ele, incredintandu- le hartiei. In acelasi timp, te poate ajuta sa gasesti solutii si sa-ti ordonezi gandurile intr-o maniera logica. Iti poti folosi jurnalul: pentru a-ti face listele zilnice de sarcini; pentru a descrie experientele de dezvoltare personala, prin care ai trecut la un moment dat, poate chiar zilnic; sau pentru a-ti nota scopurile pe care ti le propui. Poti scrie acolo scrisori pentru cei de care esti prea speriat ca sa le vorbesti direct sau poti scrie cateva randuri pentru cei pe care esti furios si fata de care nu te poti exprima fara sa-ti pierzi cumpatul. Poti scrie orice in jurnalul tau. Este, cum am spus, un exercitiu terapeutic. Insa e bine ca jurnalul sa-l pastrezi intr-un loc sigur, sa fie numai al tau, sa nu-l vada nimeni, pentru ca in jurnal esti TU cu TINE, fara retineri.

8. Ajuta-i pe ceilalti

Este un mod simplu si eficient de a-ti creste vibratia. Cand ai grija de cineva, acea persoana iti este recunoscatoare. Recunostinta este o vibratie foarte inalta. Si cand ajuti pe cineva sa atinga acea stare, aceeasi energie pozitiva se proiecteza si asupra ta. Nu trebuie sa facem gesturi eroice pentru a-i ajuta pe ceilalti. Putem sa dam telefoane rudelor mai invarsta si sa ne interesam de ele. Sa cumparam o cafea pentru cineva care pare ca are nevoie. Sa lasam un bacsis mai mare pentru un chelner care pare obosit, sa facem un compliment unui strain, sa donam haine unui adapost de copii. Si am putea face zece astfel de actiuni in fiecare zi. Cand avem o stare emotionala buna, este usor sa facem asa. Insa este si mai important sa ajutam atunci cand suntem tristi si deprimati.

Fii o binecuvantare in viata cuiva, doar pentru un moment, si ai sa vezi cum iti creste vibratia.

9. Iarta

Stii ca, atunci cand iti mentii starea de furie sau de suparare pe cineva, sistemul tau energetic sufera foarte mult? E ca si cum ai lua o greutate de cateva kilograme si ai purta-o cu tine tot timpul. Cand ierti, de fapt alegi sa renunti la acea greutate. Acest lucru te face sa fii mai usor si iti creste vibratia. Dar, asa cum stim toti, despre iertare e mai usor de vorbit, decat de facut. Mai intai, da-ti seama ca sentimentele de furie, pe care le cari cu tine in viata, iti fac rau TIE, nu persoanei care te-a jignit. Daca cineva iti da un cactus, cat timp il vei tine in mana? Pana iti vor intra tepii in piele? Pur si simplu da-i drumul, lasa-l sa cada, leaga-ti ranile ingrijeste-le si vindeca-te. Daca alegi sa tii cactusul in mana in continuare, nu poti sa invinovatesti pe nimeni altcineva decat pe tine pentru ca te doare. Invata lectia care decurge din experienta respectiva si mergi mai departe. Cand te simti jignit, tratat nedrept, asuma-ti responsabilitatea si mergi mai departe. Nu fi aspru cu tine, doar realizeaza ce ai actionat rau in situatia respectiva si decide cum ar fi mai bine sa te comporti in viitor. Trimite-i iubire celui care ti-a facut rau. Fii empatic. Intelege ca persoana repectiva se comporta asa, pentru a-si satisface si ea nevoia de iubire. Simte compasiune pentru cei care nu au primit iubire in viata si cred ca vor obtine atentie prin comportamente agresive. Poate celui care te-a ranit ii pare rau ca a facut-o, dar nu vrea sa recunoasca. Poate nu a vrut sa te raneasca, dar nici nu vrea sa-si recunoasca vina. Poate sufera atat de tare, incat actul lui a fost un stigat de ajutor. Incerca sa vezi situatia din punctul lui de vedere. Toata lumea greseste. Iarta-te pe tine si pe ceilalti. Ne aflam aici pentru a invata. Nu e nevoie sa porti greutati insuportabile in spate. Nu lasa ura si mania sa-ti consume parte din viata. Fa loc doar iubirii.

10. Iubeste!

Iubirea este cea mai inalta frecventa vibrationala posibila. De aceea e bine sa gasim moduri de a iubi si de a ne afla cat de mult posibil pe frecventa ei.

Trimite iubire altora. Inchide ochii si imagineaza-ti persoana careia vrei sa-i trimiti dragoste. Imagineaza-ti cum se misca energia din inima ta inspre a ei. Poate fi colorata in roz, verde, galben, alb. Imagineaza-ti fluxul de iubire dintre voi. E posibil ca persoana respectiva sa te contacteze mai tarziu si sa-ti spuna ca s-a gandit la tine. Exprima-ti dragostea fata de ceilalti. Stiu TOTI oamenii din viata ta pe care ii iubesti, ca ii iubesti? Cand le-ai spus-o ultima oara? Si cand le-ai aratat-o? Printr-o imbratisare, o strangere de mana, un zambet? Imparte

permanent in juru-ti aceste lucruri, pentru ca ceilalti sa stie permanent ca ii iubesti.

Aminteste-ti de conexiunea ta cu Sursa. Nu esti niciodata singur. Sursa Universala este permanent legata de tine si permanent accesibila. Inchide ochii si deschide-ti inima pentru a primi Iubirea Universala. Imagineaza-ti o raza de lumina care vine din Univers si intra direct in inima ta. Ea va fi acolo mereu. Nu trebuie sa faci ceva sa o castigi, ea pur si simplu ESTE. Las-o sa-ti spele temerile, vina, rusinea, furia, depresia. Adu-ti aminte ca esti permanent conectat cu Sursa de Iubire Universala. Conecteaza-te la aceasta energie atunci cand te simti rau.

Iubeste-te pe tine insuti. Acorda-ti timp pe parcursul zilei pentru a-ti oferi iubire. Du-te la masaj, imbratiseaza- te singur, zambeste in oglinda si spune-ti: „Te iubesc. Multumesc ca esti aici“. Trimite iubire celulelor din corpul tau. Fa o lista cu lucruri pe care iti place sa le faci si fa-le cat mai des cu putinta.

Nu astepta ca ceilalti sa-ti ofere dragoste. Hraneste-te singur ca sa ii poti hrani pe altii. Acorda-ti timp sa-ti echilibrezi energiile, pentru a avea capacitatea sa imparti dragostea ta cu ceilalti.

Incearca aceste metode. Spune-le si prietenilor, si colegilor. Creeaza un mediu pozitiv acasa, la locul de munca. Totul incepe cu tine. Gandeste-te cate lucruri poti face, daca ai grija de nivelul tau energetic. Si adu-ti aminte ca ESTI IUBIT INTOTDEAUNA!

 

„Viata insasi este magie, iar daca nu crezi asta, macar incearca sa o traiesti ca pe ceva magic.“ Albert Einstein

sursa: email

Isus a Inviat!!!

Mormântul gol şi învierea lui Hristos reprezintă pentru conştiinţa multor oameni o provocare maximă – de ex. Ioan 20, 11 – Ioan 21. Unele din cauzele principale pentru aceasta sunt: experienţa de fundamentală conform căreia oamenii trebuie să moară, precum şi tendinţa uşor de înţeles de a suprima lucrurile care depăşesc înţelegerea noastră, dar şi concepţiile despre viaţă, rigide şi unilateral materialiste, care încă se învaţă în şcoli.

Cu toate acestea există voci, provenind chiar din rândurile exegeţilor dialectici, cu o gândire uneori de-a dreptul materialistă, care constată că relatările despre înviere sunt cel mai bine susţinute prin mărturii dintre toate relatările pre-creştine, mai bine documentate decât alte povestiri despre viaţa lui Iisus. Este vorba deci de relatări care dovedesc apariţia lui Hristos în diferite locuri, sub un chip nou, nu întotdeauna uşor de recunoscut imediat şi fără echivoc, prezentând unele însuşiri noi, dar totuşi vizibil pentru ochiul muritorilor.

De fapt ar trebui să rezulte de aici să ne conformăm prezentării biblice care presupune procese de transformare reale în corpul neînsufleţit –spiritualizat încă din timpul vieţii – al lui Iisus şi/sau în „trupul” Lui de după moarte (aşa-numitele „duhuri” sunt în mod normal invizibile. Stările de conştiinţă dezintegrate în procesul evoluţiei umane şi-ar putea pierde individualitatea: ruperea este înţelesul literal al cuvântului „păcat”. Aceasta era şi o rupere a omului de Dumnezeu Tatăl. Astfel corpul, partea cea mai neînsemnată a omului, a putut fi acceptată între celelalte domenii ale fiinţei lui Hristos. Cf. în capitolul precedent „şi mormântul era gol”.
„’Eu voi strica Templul acesta, făcut de mîni omeneşti, şi în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mîni omeneşti.’, dar el vorbea de templul trupului Său.": După înălţarea fiinţei (înălţare presupusă a avea loc la toţi cei care mor) spre alte sfere, respectiv în sferele cele mai profunde ale fiinţei (vezi şi ultimul capitol) ar putea urma – dat fiind că în lipsa însuşirilor individualizante totul este supus sufletului – o „re-creere” a tuturor nivelelor/laturilor unei persoane, inclusiv a unui trup concret – fără aspecte „inconştiente”.
Şi conform concepţiei antroposofice (R. Steiner) trupul înviat al lui Hristos este re-creat ca „nou Adam" - 1. Corinteni. 15:45-47 – şi există de atunci în toţi oamenii ca posibilitate de dezvoltare (aşa-numitul „corp-fantomă“). Învierea este considerată si în cercurile teosofice (A. Bailey) a adevărata re-creere. Oricât de inexactă ar fi uneori concepţia teosofică în unele dintre detalii, teologii creştini ar trebui să răspundă la întrebarea de ce atunci nu produc ei înşişi reprezentări de acest fel – sau eventual chiar mai corecte? – care să corespundă nevoilor unei culturi generale cuprinzătoare. Ezitarea unor teologi de a aborda serios sub orice formă subiectul învierii, nu satisface nici măcar acest criteriu al unei culturi generale solide.

Ar mai fi de menţionat aici că „trupul înviat”, ca parte reală/concretă a fiinţei nu poate fi considerat identic cu corpul aparent (Mayavirupa) cunoscut din literatura esoterică, prin care unii maeştrii yoga susţin că se pot face vizibili ca printr-o haină. În orice caz ele au în comun faptul că ambele arată supremaţia spiritului asupra materiei.
În acelaşi context pot fi văzute şi teoriile, formulate destul de nebulos de unii, despre „corpurile de luminoase”. În acestea este vorba între altele despre ceea ce ia naştere atunci când nivelele superioare ale fiinţei umane se oglindesc în cele psihice. Aceasta formează o poartă prin care omul poate pătrunde în realităţile aflate deasupra psihicului, numite în ebraică şi „Merkabah” fără a-şi părăsi corpul. O contribuţie importantă la aceste teorii a adus-o Prof. J. J. Hurtak/ USA: „Cheile lui Enoch" şi „Evangheliile sinoptice” de la Zentrum d. Einheit (Centrul pentru Unitate) Schweibenalb, CH-3855 Brienz. A apărut o mişcare, liberă de limite organizatorice şi care nu aparţine vreunei secte, care urmăreşte un sprijin pentru oameni în această perioadă de trecere, prin folosirea unor energii spirituale, numită de ei „energie luminoasă. Desigur, tentaţia e mare să credem că una sau alta din technicile noi va aduce, ea singură, în sfârşit rezultatul mult dorit –„înălţarea”. În realitate pentru un progres spiritual este întotdeauna nevoie de o dezvoltare integrală, de o maturizare a caracterului. Vezi şi capitolul următor.

Reprezentările despre reincarnare întâlnite în cele mai diverse religii, precum şi în alte tipuri de formulări , văzută ca re-întruparea sufletului într-un corp nou ar fi o „octavă” mai profundă si mai imperfectă a noii Învieri, şi deci nu identice cu aceasta. Teoriile/ Învăţăturile despre o pre-existenţă a sufletului înainte de concepţie, precum şi teoriile despre re-întrupare erau foarte răspândite, după părerea lui Rufinus chiar generalizate, în perioada creştinismului timpuriu. Este totuşi interesant că nu s-a pus în continuare foarte mare accent pe acest aspect. Acest lucru nu se datorează numai faptului că oamenii ar trebui să se concentreze o vreme mai mult asupra vieţii pe pământ – cum susţine R.Steiner în scrierile sale –, după cum nici doar unor eventuale eforturilor ale unor papi avizi de putere de a-i face pe oameni şi mai dependenţi de Biserică prin convingerea că au o singură viată, după cum presupun alţi autori mistici. Putem găsi şi alte fenomene relevante în legătură cu acest lucru. Cel mai important este înrădăcinarea motivului învierii în oameni. Chiar dacă în practică această idee pare a fi „muzică a viitorului”, prin ea reincarnarea ar primi caracterul unui fenomen pe care Iisus l-a înfruntat. Hristos cel înviat nu a trebuit să se întrupeze din nou pentru a se putea arăta oamenilor. În ceea ce priveşte critica multor – nu a tuturor – grupări creştine la adresa învăţăturilor despre înviere trebuie admis că presupunerea existenţei unor legi rigide „spiritual-mecanice” care guvernează destinul, moartea şi reincarnarea, cel puţin în măsura în care sunt considerate un scop în sine, nu corespunde celor trăite de Hristos. Însă aceasta nu vrea să însemne că nu ar fi existat, sau nu ar exista încă posibilitatea reincarnării. Multe aşa-numite „experienţe ale reincarnării” trecute sau prezente nu trebuie minimalizate – chiar dacă nu toate aceste experienţe se bazează neapărat pe o reincarnare reală, ci adesea pe anumite alte elemente. Atâta doar că, în mediul creştin, atunci când ele apar, o fac sub forma unor cazuri izolate/speciale, cum ar fi de exemplu cel al Sfântului Ioan Botezătorul. În loc (ca El) să fi preluat rolul lui Ilie – cum s-a interpretat de cele mai multe ori – Iisus a spus că El este „cine este”. Acesta ar fi însă rolul unei fiinţe trimise din nou pe pământ pentru a înfăptui o misiune deosebită, pentru a-i ajuta pe oameni, şi nu cercul vicios al celor prinşi în ciclul naşterii şi vieţii. De asemenea, în domeniul misticii creştine - chiar şi acolo unde reincarnarea este acceptată ca fapt real (de ex la Lorber) -, este subliniată adesea însemnătatea mai mare a noilor căi de învăţare alternative. Într-o viaţă de om se poate învăţa extrem de mult. Reincarnarea în scopul purificării(catharsis) sau al progresului fiinţei, eventual cu asumarea unor noi misiuni în societate, ar trebui – după experienţe corespunzătoare – să-şi piardă vechiul caracter automatizat – acolo unde ea apare. Astfel de reprezentări perimate trebuie să fi fost motivul pentru care învăţăturile despre reincarnare erau deosebit de suspecte şi condamnabile în ochii creştinilor. La aceasta se adaugă şi faptul că Dumnezeu şi Hristos prezenţi în învăţăturile de altă origine despre reincarnare, nu erau luaţi în considerare. Aceasta însă nu înseamnă că ar fi în mod obiectiv admisibil ca toate fenomenele care provin azi în majoritate din alte religii să fie considerate de la bun ca nerelevante pentru creştini. În primul rând natura fizică, spirituală şi mentală a oamenilor este peste tot aceeaşi, iar de aici se poate – prin comparaţii – învăţa ceva, făra însă a cădea în greşeala egalitarianismului.

Despre efectele concepţiilor rigide despre Karma şi reincarnare am scris în capitolul precedent, „Răstignirea”.

Astăzi se poate observa în multe cazuri cum oameni cu personalităţi marcante ajunşi la maturitate nu seamănă deloc fizic cu părinţii lor. Uneori aceştia par a fi imprimat - într-un grad mai mare decât se întâmplă de obicei - corpului lor din prezent aspectul avut într-o viaţă anterioară, chiar într-o altă cultură. Acest fapt ar putea fi legat de o intensificare a importanţei acordate fiinţei spiritual-mentale în comparaţie cu importanţa legăturilor de familie şi genetice. În aceasta R. Steiner vede o posibilă conexiune cu opera/ influenţa lui Hristos.

În ciuda acestui fenomen nu există nici un motiv să vedem în influenţa lui Hristos o accentuare unilaterală a aspectului spiritual-mental, ci pe termen lung mai degrabă un impuls de a rafina ambele aspecte şi a reface armonia între ele. Intelectul/Spiritul, sufletul şi corpul trebuie să se armonizeze (ceea ce azi cu siguranţa nu este cazul întotdeauna). Tocmai drumul spre Înviere nu trebuie interpretat ori asumat doar prin muncă spirituală aşa-zisă „necorporală“, ci prin acceptarea ideii de transformare a corporalului în spiritual şi a spiritualului în corporal – drumul începe abia dincolo de interpretările intelectuale unilaterale. Cf., de ex. Luca 24:36-43.
O ideologie a anihilării individualităţii popoarelor înt-o omenire uniformă este tot atât de străină de acest impuls, pe cât de străină este şi ideologia unei rase superioare discriminatoare. Există părţi şi există întregul. Desigur asta poate suna ca ceva de la sine înţeles, dar din păcate azi nimic nu mai este de la sine înţeles, totul trebuie conştient prelucrat.

Motto-ul lui Hristos este: "Iată, Eu fac toate lucrurile noi". Chiar dacă în fond el se adresează miezului individualităţii, unde omul nu este „nici evreu, nici grec...”, ci om, prin aceasta nu se face referire la vreo supra-conştiinţă umană generală, ci la ideea că Dumnezeu gândeşte, respectiv acţionează prin om ca individ. Pornind de la ceea ce este individual în fiecare, omul poate construi/crea noi comunităţi, care nu îşi au bazele în vechile legături de familie, de clasă socială, castă etc. Între aceste noi relaţii bazate pe spirit pot desigur să se păstreze şi cele „vechi”, eliberate însă de vechile constângeri şi devenite astfel relaţii liber alese.

În legătură cu observaţiile legate de acţionarea asupra întregii omeniri prin câmpuri de energie, făcute în capitolul despre răstignire, trebuie subliniat aici că după ce Hristos a trecut deja prin toate aceste stadii, ele sunt toate „prezente" simultan. Chiar dacă paşii lui Hristos, şi succesiunea lor sunt păstrate, o „re-trăire a răstignirii” este ceva diferit, după ce se prefigurează în ea impulsul învierii. Nu este de la sine înţeles faptul că, inclusiv în cazul unei imitări serioase, trebuie să intervină moartea fizică înainte ca „energia/puterea de înviere” să poată acţiona. Experienţele mistice confirmă acest fapt, puterea de înviere poate fi resimţită ca o forţă de atracţie aflată in spatele tuturor gesturior, chiar a celor mai simple.

Pe alt plan R. Steiner a considerat că tradiţia Paştelui funcţionează azi unitar; la aceasta s-au adăugat şi alte dezvăluiri, cum ar fi o „eterizare a sângelui”.
Şi ceea ce a fost elaborat de „Discipolii lui Iisus Hristos“ împreună cu el, are astăzi relevanţă.În acest context este interesant că există noi tendinţe care nu mai împărtăşesc presupunerea universală a iminenţei morţii corpului.

Filosoful şi maestrul yoga Aurobindo,după trecerea prin experienţa Nirvanei, a depus eforturi/ într-o direcţie asemănatoare, şi a căutat „să aducă în viaţa pământească energii supramentale”. Tovarăşa sa spirituală „Mama” Mira Alfassa reuşea prin această energie să străpungă acele straturi ale corpului/materiei fizice care încarcă gândirea şi care sunt legate de programele morţii. În acelaşi timp ea a trăit aceasta ca pe „acţionare asupra unui corp al omenirii”.  

R. Steiner a vorbit în alt fel despre verigi, respectiv „corpuri/întrupări” superioare, nou apărute ale fiinţei, aflate deasupra raţiunii şi care ar face posibilă apoi re-formarea conştientă a vechilor nivele emoţionale, a energiilor vitale eterice şi a nivelelor fizice ale fiinţei. El numeşte aceste verigi superioare ale fiinţei „Eu spiritual, spirit vital, om spiritual”. S-ar putea crea impresia că aceasta profeţie s-ar putea împlini abia într-un viitor îndepărtat. Dar o comparaţie cu dezvoltările contemporane arată că aceasta poate fi deja măcar şi parţial relevantă.

Şi în Budhismul esoteric aceste ”întrupări” superioare erau indicate cel puţin ca posibilităţi pentru Budha - „Dharmakaya, Sambhogyakaya, Nirmanakaya".

E drept că în cadrul acestor orientări diverse nu se cristalizează scopuri, metode sau rezultate propriu-zise. Ceea ce devine însă clar este că diferiţi oameni, independent unii de ceilalţi, abordează aceleaşi domenii, astfel că ele pot fi considerate reale.

Descriem aici si o altă experienţă din secolul nostru:Carl Welkisch, „Im Geistfeuer Gottes".(„În focul/flacăra spiritului lui Dumnezeu”). Acesta a fost un mistic creştin, care, fiind fizic extraordinar de sensibil, a simţit că are misiunea, confirmată prin viziuni, de a fi instrumentul folosit de Dumnezeu pentru a transforma corpul omenesc. Dat fiind că adesea oamenii cu „misiuni” neobişnuite „divine” îşi închipuie că ei sunt singurii aleşi, pe când de fapt această „împărţire a misiunilor” de către Dumnezeu este mult mai complicată, ei vor fi uşor calificaţi drept „nebuni”. Dar cine este familiarizat cu natura experienţelor mistice, poate totuşi să îşi dea seama că aceste trăiri sunt de o reală importanţă, în ciuda posibilelor accente subiective, iar acest lucru este valabil şi în cazul lui Welkisch.

„Immortality", imortalitatea, este predicată mai ales în SUA de grupări speciale numite „cercuri vindecarea spirituală”. Se încearcă o terapie care să ne vindece de „închipuirile despre mortalitate”. De asemenea aceste grupări încearcă să contribuie la prelungirea reală a vieţii, o viaţă radiind de pozitivitate. Pentru aceasta se recurge la tehnici respiratorii numite „Rebirthing” (eng. „naştere din nou”) menite să contracareze trauma avută la naştere, precum şi la o alimentaţie sănătoasă.bbb

Chiar dacă în cazul acestor grupări Hristos este mai mult o noţiune marginală, şi pentru ei numele unor creştini sunt adevărate definiţii, cum ar fi de exemplu cel mormonei Annalee Skarin care a scris despre propriile experienţe privind de- şi rematerializarea corpului în contextul relaţiei ei spirituale cu Dumnezeu.

Alţii, în domeniul medicinei, cercetează metode hormonale care pot avea ca efect o anume întinerire. Şi în acestea se găsesc motive rezonabile, nu toate pot fi puse în seama megalomaniei.Cu toate acestea trebuie ţinut seama de faptul că, în spiritul lui Hristos, ar fi vorba de fiinţa umană ca întreg, şi nici într-un caz de un cult ar corporalului, care are în vedere doar viaţa trupului ca valoare unică şi supremă. El (Hristos) nu urmăreşte nici simpla re-vitalizare a unor celule, ci o tămăduire integrală a corpului – incluzând celulele, organele etc – şi a nivelelor spirituale ale omului. De asemenea ceeea ce e important pentru Hristos este libertatea de a trăi şi nu o constrângere la viaţă. Nu trebuie să generalizăm astfel de intenţii la toate orientările descrise mai sus, dar ele trebuie menţionate ca posibile surse de pericol pe calea aceasta dificilă.
Puterea de a învia, trăită cu Hristos care a folosit această putere în mod vizibil şi integral, pare a fi de fapt „fermentul” unei dezvoltări armonioase în această direcţie. Multe lucruri pe care El ni le-a dăruit în germene, nu sunt împlinite încă. De aceea este oportun să ne raportăm în mod conştient la El in aceste încercări.

„Învierea" nu mai este între timp doar o experienţă pur spirituală. Prin ea se poate reînnoi permanent totul în viaţă, idee pentru care o grupare neo-apocaliptică mai puţin cunoscută, şi anume„Lichtzentrum Bethanien" (Betania Centrul Luminii) din Sigriswill, Elveţia, în revista lor, „Lichtbote” („Solul Luminii”), au introdus termenul „Viaţă prin înviere”.

După „poarta îngustă” a crucii, urmează abundenţa. Iisus a spus în repetate rânduri că abia prin faptă calea Lui va deveni limpede. Doar înaintarea pe calea individuală a „urmării lui Hristos” ne pot ajuta să înţelegem acest pas ce duce mai departe. După cum am văzut acest drum nu este uniform, nici nu progresează uniform pentru a culmina într-un singur punct, ci se arată celor care-l urmează asemenea unei construirii sub îndrumarea lui Dumnezeu a unei clădiri imense, în care fiecare nouă piatră este clădită pe cea dinainte. Pietrele simbolizează capacităţile/calităţile fiinţei umane care supravieţuiesc clădirii. După cum primul om, conform diverselor scrieri sfinte, a fost creat perfect, tot aşa el poate prin trăirea comediilor respectiv a dramelor vieţii să re-înnoiască această perfecţiune, să devină „desăvârşit precum Tatăl ceresc”, promite Hristos oamenilor. Acest lucru nu este valabil doar pentru paşii cei mai uşori pe această cale, ci şi pentru pasul învierii – El nu a pus limite, şi nici nu a declarat că puterea de înţelegere a oamenilor din acele vremuri ar fi măsura înţelegerii umane dintotdeauna. El însuşi stabileşte noi măsuri, cf. expresia „Eu sunt...” în Evanghelii: „Eu sunt pâinea vieţii”, „Eu sunt Lumina lumii...”, „Eu sunt uşa”, „Eu sunt Păstorul cel bun” ba chiar „Eu sunt Învierea şi Viaţa”; iar cei ce cred „vor trăi (veşnic), chiar dacă ar muri acum” şi nu abia după Judecata de Apoi cum susţin anumite orientări religioase; „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”, „Eu sunt adevărata viţă, şi Tatăl Meu este vierul...voi sunteţi mlădiţele” , „Eu Sunt Impărat. Eu pentru aceasta M-am născut şi am venit in lume, ca să mărturisesc despre adevăr”. Hristos este acel EU SUNT în oameni, diferit de Eu-l egocentric obişnuit.